Conculcate \Con*cul"cate\, v. t. [imp. & p. p. {Concultated}; p.
pr. & vb. n. {Conculcating}.] [L. conculcatus, p. p. of
conculcare to conculcate fr. calx heel.]
To tread or trample under foot. [Obs.] --Bp. Montagu --
{Con`cul*ca"tion}, n. [Obs.]